Fiecare dintre noi, in copilarie, concepem o poveste a vietii pentru propria persoana. Aceasta poveste are un inceput, un mijloc si un sfarsit. Schita de baza o concepem in primii ani de viata, inainte de varsta la care incepem sa vorbim. Mai tarziu in copilarie adaugam mai multe detalii acestei povesti. Majoritatea acestora sunt adagate pana la varsta de 7 ani si sunt revizuite de-a lungul adolescentei.
Ca si adulti, de obicei nu mai suntem constienti de povestea de viata pe care ne-am scris-o pentru noi insine. Cu toate acestea o traim ca si propriul destin. Fara a fi constienti de aceasta, ne stabilim modul de viata astfel incat sa ajungem la finalul pe care l-am decis atunci cand eram copii.
Povestea de viata inconstienta este cunoscuta in AT sub numele de scenariu de viata. Copilul alege un scenariu de viata pentru ca, in acel moment de viata, reprezinta cea mai buna strategie de supravietuire intr-un mediu perceput ca ostil. Ca si adulti, ne justificam scenariul prin distorsionarea realitatii astfel incat sa se incadreze in convingerile noastre despre viata. Odata ce acceptam faptul ca in cadrul scenariului simtim siguranta a ceva ce ne este familiar, ne vine mai usor sa intelegem de ce, sub stres, preferam sa alegem siguranta aparenta a lumii pe care o cunoastem decat sa infruntam teama de necunoscut.
AT ofera o metoda de demascare a deciziilor din copilarie care formeaza un scenariu, permitand procesul de schimbare a unui scenariu de viata care afecteza in mod negativ dezvoltarea personala.